sâmbătă, 6 februarie 2021

Salvare și descărcare postări blog

Blog în WordPress

Folosesc mai multe gazde gratuite de bloguri: WordPress, Tumblr, Overblog și byethost7. Am avut nevoie uneori să salvez câte o copie de rezervă a postărilor și galeriilor foto și am rezolvat problema mai bine, mai greu sau mai neinspirat după cum descriu în postarea aceasta.

WordPress

Există mai multe motive pentru a salva postările de pe blog pe computer. Cel mai frecvent este să creați o copie de rezervă a blogului dvs., astfel încât să îl puteți restabili ulterior. Poate doriți să îl mutați pe un nou site web WordPress sau pur și simplu să îl păstrați în siguranță ca măsură de siguranță. Sau poate doriți să închideți și să ștergeți site-ul dvs. WordPress, dar doriți să vă păstrați conținutul blogului într-un format lizibil. În loc să le salvați ca fișiere de rezervă, puteți salva toate postările de pe blog ca PDF sau o carte electronică, astfel încât să puteți citi sau partaja cu ușurință articolele dvs.Un alt motiv comun este trecerea de la o altă platformă de blogging la WordPress. Pentru a face acest lucru, va trebui să vă salvați postările de pe blog și apoi să le importați în WordPress. Există mai multe moduri de a salva și descărca postările de pe blog. În funcție de nevoile dvs., puteți alege metoda care vi se potrivește cel mai bine.

1.      Crearea unei copii de rezervă a blogului dvs.

Această metodă vă permite să restaurați postările de pe blog pe orice alt site web WordPress. Cu toate acestea, nu salvează postările dvs. de blog într-un format lizibil sau care poate fi partajat. WordPress are o funcție încorporată pentru a vă exporta postările de pe blog. Pur și simplu accesați Instrumente »Export. pagina din zona de administrare WordPress. Aici puteți alege să descărcați întregul site sau numai postările de pe blog.

După aceea, puteți face clic pe butonul Descărcați fișierul de export și WordPress va descărca toate postările blogului dvs. în format XML. Acest fișier poate fi utilizat pentru a vă restaura site-ul sau pentru a migra către un alt domeniu sau o altă gazdă web .

Descărcați fișierul de export

De asemenea, puteți descărca întreaga bibliotecă media și puteți salva imaginile și videoclipurile separat. Cu toate acestea, dacă doriți să păstrați o copie de rezervă a întregului site WordPress, atunci instrumentul de export nu este metoda ideală. Nu va salva alte date, setări, tema dvs. WordPress sau pluginuri ale site-ului web. Va trebui să utilizați un plugin de rezervă WordPress ce vă permite să faceți o copie de rezervă completă a site-ului web WordPress, pe care apoi o puteți salva pe computer sau încărca în spațiul de stocare dintr- un cloud, cum ar fi Google Drive, Dropbox, sau oricare altul folosit de dvs. De asemenea, le puteți configura, astfel încât să facă automat copii de rezervă la intervale regulate și să le salveze de la distanță. Recomandabilă este utilizarea UpdraftPlus , ușor de utilizat și acceptă mai multe opțiuni de stocare în cloud. Pentru mai multe detalii, consultați ghidul privind configurarea copiilor de rezervă WordPress utilizând UpdraftPlus . Menționez că descărcarea și rularea oricărui plugin, în WordPress se poate face numai cu un plan upgradat (de ex. Business) care nu este gratuit.
Blog pe Altervista

Am putut totuși instala pluginuri în blogul creat pe site- ul Altervista care permite pluginuri gratuite. Fișierele *.epub (format e-carte) sunt accesibile în browserul Yandex, sau pot fi convertite și descărcate în *.pdf online prin intermediul mai multor site- uri.

2.      Crearea unui PDF sau a unei cărți electronice a blogului dvs.

Problema cu pluginurile de rezervă WordPress sau metoda implicită de export este că postările de pe blog nu vor putea fi citite în afara WordPress, motiv pentru care utilizatorii preferă să salveze postările de blog în format PDF, deoarece facilitează citirea, partajarea sau republicarea postării de pe blog ca o carte electronică. Dacă doriți doar să salvați o singură postare pe blog, atunci cel mai simplu mod este să o deschideți într-un browser și să utilizați comanda rapidă de la tastatură CTRL + P (pentru Windows). Aceasta va deschide fereastra de setări de imprimare a browserului. Acum puteți schimba destinația în „Salvare ca PDF” și faceți clic pe butonul „Salvare” pentru a o descărca pe computer.

CTRL+P-creare PDF

Acum, dacă doriți să salvați toate postările de pe blog ca PDF simultan, atunci cel mai simplu mod de a face acest lucru este folosind un plugin WordPress. Mai întâi, trebuie să instalați și să activați pluginul Print My Blog . Pentru mai multe detalii, consultați ghidul despre cum să instalați un plugin WordPress . După activare, trebuie să accesați pagina Tipărește blogul meu »Tipărește acum pentru a configura setările. De aici, puteți alege să imprimați o copie fizică, să salvați un fișier PDF, să creați o carte electronică sau să o salvați în format HTML.

Tipărește blogul meu- Format

Puteți selecta PDF digital pentru a crea și salva un fișier PDF lizibil pe computer. Alternativ, puteți alege eBook dacă doriți să creați o carte digitală pe care o puteți publica online. După aceea, faceți clic pentru a extinde meniul „Afișați mai multe opțiuni de imprimare” pentru a personaliza copia blogului dvs. În majoritatea cazurilor, setările implicite sunt suficient de bune. Dar poate doriți să le parcurgeți doar pentru a vă asigura că copia blogului este exact ceea ce aveți nevoie. Din meniul derulant, puteți aplica o serie de filtre. De exemplu, puteți alege să salvați numai postări sau numai pagini ale site-ului dvs. WordPress. De asemenea, puteți selecta ordinea în care doriți să apară postările, dacă doriți mai întâi cele mai vechi sau cele mai noi postări.

Show more print options

O altă opțiune este de a filtra postările după starea lor. Puteți alege să descărcați numai postările publicate sau să includeți schițe și postări șterse care se află în folderul Coș de gunoi. 

Statuses_Published

De asemenea, dacă doriți să descărcați doar anumite categorii pentru un proiect sau dacă doriți un document al fiecărui articol scris de un singur autor, vă puteți filtra postările după categorii, etichete, autori și date. 

Categories

Pluginul vă permite, de asemenea, să alegeți ce antet și să postați conținutul pe care doriți să apară în copia salvată. În mod implicit, data și marca pluginului sunt selectate, dar puteți deselecta această opțiune dacă nu doriți ca aceste informații să apară în PDF. Puteți aplica aceste filtre la fiecare postare și puteți alege ce informații doriți să apară pentru fiecare postare, cum ar fi data publicată, comentarii, adresă URL și autor.

Header_Post_Content_to_Print

În cele din urmă, puteți stabili aspectul paginii. Print My Blog creează practic un singur fișier PDF pentru tot conținutul blogului. Puteți alege ca fiecare post nou să înceapă pe o pagină nouă pentru a vă asigura că există o separare adecvată.

Fig Each_post_begins_on_new_page

De asemenea, puteți personaliza dimensiunea fontului, dimensiunea imaginii și puteți alege dacă doriți să includeți hyperlinkuri.

Fig Include_hyperlinks

După ce sunteți mulțumit de setări, faceți clic pe butonul „Pregătiți pagina de imprimare” pentru a continua. Pentru a imprima o carte electronică, trebuie să utilizați extensia dotepub . Pentru a salva un fișier PDF, faceți clic pe butonul „Tipăriți în PDF” pentru a salva fișierul. Aceasta va afișa setările de imprimare ale browserului. Selectați opțiunea Salvare ca PDF și apoi faceți clic pe butonul de salvare pentru a salva fișierul PDF pe computer. Dacă ați creat o carte electronică, s-ar putea să vă fie de ajutor ghidul despre cum să adăugați o descărcare de cărți electronice pe site-ul dvs. WordPress .

3.      Tipărirea postărilor pe blog ca carte

Puteți să vă convertiți blogul într-o carte fizică pentru distribuirea acestuia între prieteni sau la un eveniment. Blog2Print convertește blogul dvs. din WordPress, Tumblr, Typepad și Blogger în cărți legate profesional.De asemenea, vă permite să vă transformați fluxul Instagram într-o carte! Programul este cu plată. O altă platformă pe care o puteți utiliza este Into Real Pages , de asemenea cu plată.

4.      Salvarea postărilor dvs. de blog pe platformele de migrare

Mulți oameni doresc să-și salveze postările de pe blog, astfel încât să se poată muta la ei în altă parte. Acum există două tipuri comune de migrări de bloguri. Mutarea unui blog WordPress pe un alt blog WordPress. Acest lucru se întâmplă atunci când un utilizator își schimbă compania de găzduire WordPress sau numele de domeniu și trebuie să își mute fișierele WordPress în noua locație. Trecerea de la o platformă terță parte la WordPress. O mulțime de oameni încep cu alte platforme de blog și mai târziu vor să-și mute blogurile pe WordPress.Platforma WordPress alimentează peste 38% din toate site-urile de pe internet. Acesta este motivul pentru care mulți utilizatori doresc să schimbe platformele de blog și să utilizeze WordPress. Puteți importa cu ușurință postările dvs. de pe alte platforme de blog pe blogul dvs. WordPress. În funcție de platforma din care vă deplasați, puteți urma instrucțiunile pas cu pas din ghidurile prezentate mai jos.

5.      Salvarea postărilor de blog WordPress.com

Dacă utilizați WordPress.com , atunci puteți salva în continuare postările de blog WordPress.com pe computer. De asemenea, vă puteți muta pe WordPress.org sau puteți utiliza fișierul descărcat ca o copie de rezervă pe care o puteți restabili oricând. Mai întâi, trebuie să vă conectați la blogul dvs. și apoi să mergeți la Instrumente »Export» Exportați toate . WordPress.com va crea apoi un fișier XML și browserul dvs. îl va descărca pe computer.

Fig Export_Content

Acest fișier folosește același format ca și WordPress.org, ceea ce înseamnă că îl puteți folosi cu ușurință pentru a vă muta blogul de la WordPress.com la un blog WordPress.org .

CMS-uri suportate de BlogBooker
Eu am folosit BlogBooker, o aplicație online pentru crearea unei eBook. Am utilizat fișerele *.zip exportate din sistemele managemenent a conținutului (CMS) de bloguri admise de către acesta: Livejournal, Blogger, Wordpress, Tumblr și altele. Varianta gratuită construiește o carte din postările cuprinse în cadrul unui singur an și o poți folosi doar pentru 3 cărți.
BlogBooker- Blog salvat epub (carte)

Tumblr


Tumblr a fost lansat în 2007. Este cel mai bine descris ca un site de microblogging care pare un amestec de Twitter, WordPress și Facebook. Utilizatorii pot posta text, imagini, videoclipuri, audio și linkuri. Dacă urmăriți blogurile altor utilizatori, veți vedea conținutul pe care îl postează în propriul feed. Conținutul de pe Tumblr este extrem de variat. Puteți găsi bloguri Tumblr dedicate tuturor, de la modă la explorarea spațiului. Prin intermediul comenzii scurte Z + C : creați o postare nouă.

Exportați blogul din Tumblr

 Puteți exporta tot conținutul pe care l-ați creat pentru blogul dvs. ce va fi împachetat într-un fișier ZIP convenabil pentru a fi descărcat. Pentru a începe procesul, accesați setările contului de pe web: 

-          faceți clic pe „Setări” sub meniul contului din partea de sus a tabloului de bord (silueta persoanei).

-          selectați blogul pe care doriți să îl exportați în partea dreaptă a paginii.  

-          derulați în jos până la secțiunea „Export” și faceți clic pe butonul „Export [nume blog]”. Veți vedea un mesaj care indică faptul că backupul dvs. se procesează. Când conținutul blogului dvs. se termină de colectat, mesajul de procesare va fi înlocuit cu un buton „Descărcare copie de rezervă”. Faceți clic pe acest buton pentru a descărca un fișier ZIP al conținutului exportat al blogului dvs. Dacă doriți să exportați conținutul mai multor bloguri, va trebui să inițiați acest proces separat pentru fiecare blog. Exportul blogului dvs. poate include:

-          un dosar Postări, cu un fișier HTML pentru fiecare postare (include bloguri, schițe, postări private, postări semnalate și orice alte postări ascunse).

-          un folder media, cu conținutul media din postările dvs., plus orice conținut media pe care l-ați încărcat (cum ar fi în mesagerie). Aceste fișiere vor fi în formatul în care le-ați încărcat (JPG, GIF, PNG, MP4 și așa mai departe).

-          prezentarea conversațiilor de mesagerie ale blogului dvs., în format XML.

-          preprezentarea postărilor blogului dvs., de asemenea, în format XML.

Rețineți că copierea de rezervă poate dura ceva timp până la procesare. Reveniți periodic la pagina de setări a blogului dvs. pentru a vedea dacă s-a finalizat. Aceasta mi s- a părut partea cea mai slabă a procesului de exportare din Tumblr.


Backing up Tumblr

Dacă doriți întregul dvs. blog, utilizați copia de rezervă oficială Tumblr , dar procesarea poate dura câteva zile. Dacă aveți Windows și doriți în primul rând media, utilizați TumblThree . Dacă doriți să vă jucați și nu vă deranjează să intrați în subsolul computerului, tumblr_utils , ripme și backup_tumblr au toate plusuri și minusuri ușor diferite. Din păcate, versiunea gratuită a Wordpress.com nu va oferi suficient spațiu pentru ca majoritatea blogurilor existente de câțiva ani să fie transferate, dar dacă aveți acces la propriul domeniu și la wordpress.org, ar fi backup foarte ușor. Vezi și:









 






Publicat de la Niciun comentariu:

joi, 4 iunie 2015

Şcolile la care am învăţat

Primele amintiri din copilăria mea sunt cele de la Sărăţel, un important nod de cale ferată din inima Ardealului. Acolo, tatăl meu a fost şef de gară. Am reţinut cum arăta turnul pentru alimentarea cu apă a locomotivelor. Între timp clădirea gării a fost refăcută, după cum am constatat în imaginile din Google. Apoi ne- am mutat la Dej, unde am locuit cu chirie în casa doamnei Hangu. Am început clasa a I- a la liceul din oraş. La ore mi- am făcut de cap, nu am lasat- o pe învăţătoare să- şi ţină orele, drept pentru care s- a plâns de nenumărate ori mamei, care era şi ea profesoară în liceu. Prin Decembrie m- am îmbolnăvit grav de o hepatită. Pe vremurile acelea diagnosticul era dificil de pus, mai ales într- un spital de provincie. Boala era dificil de tratat din lipsa medicamentelor. În final m- am facut bine, m-am potolit şi m- am întors la şcoală. Am terminat anul cu chiu cu vai. Apoi ne- am mutat în Bucureşti.
Clasa a II- a am început- o la Şcoala de băieţi nr. 42 (devenită ulterior 163) cu dl. învăţător Pavelescu. Din clasa a II- a am început să învăţ cu adevărat. A fost un chin, pentru mine, caligrafia. Era şi normal pentru un stăngaci. În loc să mă lase să scriu cu mâna stângă, m- au chinuit cu dreapta şi a ieşit un scris oribil. Până în clasa a X- a am scris urât, după care am avut parte de o caligrafie de maestru. Nu mi- am explicat ce s- a întâmplat în creierul meu. De la domnul Pavelescu am prins frica de linie arsă la mână pentru nota sub 5 (era sistemul sovietic de notare) şi de orice deviere de la o bună purtare. A fost perioada în care m- am adaptat cu greu modului de viaţă din Regat, total diferit de cel din Ardeal şi mai ales celui pe care încerca maică- mea să mi- l impună. De atunci am avut un prieten Mihai, pe care ulterior nu l- am mai întâlnit. Principala lui calitate era minciuna. A locuit ceva mai jos pe Tabla Buţii, după blocul lui Rădulescu, transportatorul de cărămizi. Blocul a rămas în picioare după reconstrucţia cu blocuri a trotuarului opus al străzii. Cred că l-a revendicat fiul cel mare Rădulescu, dar nu ştiu dacă a şi reuşit. Cu domnul Pavelescu am învăţat până în clasa a IV- a, când am avut învăţător pe domnul Dinu care a fost total opus firii domnului Pavelescu.
Din clasa a V- a am învăţat la Şcoala mixtă generală nr. 164 (fostă Şcoala de fete nr.42) situată pe strada mea la o casă departare. În recreaţia mare veneam acasă şi mâncam câte ceva. Dintre profesorii pe care îi mai ţin minte se numără domnul Vasilescu - profesorul de istorie antică şi domnul Florian Cicerone - profesorul de literatura română. De atunci mi- au rămas în memorie frânturi din legendele Olimpului şi descrierea bătăliei de la Rovine din Scrisoarea a III- a, pe vremea când Eminescu nu era studiat la şcoală. Am avut parte de o serie de poezii inchinate Uniunii Sovietice, partidului, clasei muncitoare, eroilor de la uzinele Griviţa şi multe altele. Perioada în care a condus ţara Gheorghe Gheorghiu- Dej a fost si ea una dificilă. Am avut un prieten la Dej, al cărui tată, ofiţer de carieră, nu s- a mai întors acasă, era la Canal. Mult mai tarziu am înţeles ce era acolo. Mama mea era chemată lunar la Miliţie unde i se recomanda să renunţe la cetăţenia română obţinută în urma căsătoriei, ea fiind născută pe malul stâng al Nistrului.
Am terminat şi clasa a VII- a şi am dat admiterea la Şcoala medie Mixtă nr.31 din Calea Crângaşi, la care ajungeam pe jos. Am dat examen acolo, la sfatul părinţilor, care mi- au spus că nu prea sunt primiţi la liceu copii de intelectuali. Termenul folosit era greşit, dar se referea şi la funţionari şi cei cu pregătire superioară dinainte de război. În liceu am învăţat in special disciplinele legate de institutele tehnice: matematica, chimia şi fizica. Am învăţat chiar şi în particular franceza, iar la şcoală literatura română. Nu- mi amintesc numele profesorilor din liceu. A venit şi vremea examenului de maturitate (bacalaureatul), pe care l- am dat destul de relaxat (8 la matematică scris, 4 la română oral). Am dat examen de admitere la Politehnică la Facultatea de transporturi. Acolo nu am învăţat nimic şi am ajuns dat afară. Am dat un nou examen de admitere la electronică, unde n- am reuşit (8 la scris, 4 la oral). Recunosc demonstraţia cerută am dat- o dintr- un curs al lui Cioran, nu cum era in clasa XI- a şi m- am şi certat cu profesorul examinator pe această temă.
Am dat o nouă admitere la Facultatea de hidrotehnică din cadrul Institutului de construcţii Bucureşti. Şi aici am repetat anul II, poate datorită faptului că nu am reuşit să învăţ, mai ales o cantitate ridicată de materie. Cert este că pe atunci asistentul Ieremia de la rezistenţa materialelor m- a luat la ochi drept un posibil candidat la repetenţie. Sălile unde se ţineau cursurile se aflau într- un fost seminar de popi pe str. Matei Basarab, demolat ulterior. Acolo era şi cantina, unde mi s- a furat paltonul nou- nouţ şi căminele. Noul sediu era în construcţie la insistenţele profesorului Radu Prişcu, mai ales în perioada cât a fost rector. În anul II bis am fost preferatul lui, pentru că rzolvam toate problemele la tablă, fără intervenţia lui. De altfel, un fost coleg mi- a spus la o întâlnire anuală că şi- ar fi dorit să poată face faţă ca şi mine la seminariile de rezistenţă. După aceea totul a decurs in linişte. Am făcut lucrarea de diplomă, cu un subiect din tehnologia lucrărilor de construcţii hidrotehnice. Am dat examen cu profesorul Radu Prişcu, şeful comisiei de examinare. Am luat 8 şi cu notele din cursul anilor am obţinut o medie care mă situa exact la mijlocul anului nostru. Cu media obţinută am primit o repartiţie la ICH Lotru (devenit TCH).
Publicat de la Niciun comentariu:

duminică, 26 aprilie 2015

30_7.2 - Ne sunt Ungaria şi Ucraina cu adevărat prietene?

Octombrie 1997 – 5.2. - agenda neagra 1997- liviu2006.bloging.ro , agendaneagra.freeblogit.com şi liviucretu.wordpress.com
Primele două site- uri nu mai găzduiesc gratuit bloguri.

Naţional 31 Octombrie 1997
Ne sunt Ungaria şi Ucraina cu adevărat prietene?
Pentru lungul şir de festivităţi dedicate împlinirii unui an de la victoria în alegeri, noua putere pregăteşte de zor un dosar cu înaltele aprecieri la adresa politicii externe a României după Noiembrie 1996. Numeroase file dintre coperţile cu şine conţin declaraţii entuziaste ale politicienilor occidentali de diferite calibre- de la şefi de stat până la şefi de gheretă- despre noile relaţii dintre România şi două ţări vecine: Ungaria şi Ucraina. Potrivit acestor dulcegării, cu care se făleşte îndeosebi Emil Constantinescu, graţie geniului de la Cotroceni, România s- ar constitui într- un model, nu numai pentru Europa, nu numai pentru întrega planetă, dar şi pentru întreg Universul, de înţelepciune. Înţelepciune în urma căreia atât Ungaria, cât şi Ucraina i- au devenit României, peste noapte, din adversare, prietene desăvârşite. La auzul acestor aplauze, lui Emil Constantinescu, altor stâlpi ai Puterii li se bombează pieptul de mândrie. Sunt străbătuţi din cap până- n picioare de fala că au reşit să rezolve, printr- o diplomaţie iscusită, probleme cărora nu le- au dat de capăt bărbaţi de fală ai trecutului românesc, de la Carol I până la Nicolae Titulescu. ... Din acest punct de vedere, atât strângerea relaţiilor cu Ungaria, prin transpunerea în practică a tratatului iscălit de fostul preşedinte, cât şi semnarea Tratatului cu Ucraina nu pot fi decât salutate de către toţi românii. În definitiv, fiecare cetăţean al acestei ţări are interesul ca între România şi ţările vecine să fie relaţii normale. Cu o singură condiţie. Ca stabilirea acestor relaţii să nu însemne renunţarea la orice prudenţă faţă de jocurile Budapestei şi Kievului, jocuri care pot fi, în deplină complicitate a marilor puteri, lovituri sub centură administrate României. Din nefericire unele evenimente petrecute în ultimul timp ne arată că în timp ce mai marii noştri ameţiţi de aplauzele Occidentului, tratează Ungaria şi Ucraina ca pe nişte ţări prietene, acestea nu ezită a pune la cale acţiuni duşmănoase. Pe când România condusă de un naiv în materie de politică externă, nu osteneşte a face Ungariei şi Ucrainei concesii după concesii, de dragul de a fi aplaudată de cancelariile occidentale, cele două ţări îşi urmăresc abile, interesele proprii. ... Politician şiret (Gyula Horn), reprezentantul Budapestei n- a ostenit în a ne face declaraţii de nemărginită iubire. Asta în timp ce acelaşi Gyula Horn, aşa cum arată prestigiosul cotidian internaţional Herald Tribune din 27 Octombrie 1997, acţionează pe plan extern, cu o consecvenţă demnă de o cauză mai bună, pentru ca în Decembrie, când se va lua hotărârea finală, României să nu i se îndeplinească obiectivul major de începere, de către Uniunea Europeană, a negocierilor cu toate ţările candidate. Asta în timp ce UDMR, a cărei politică e orientată şi de la Budapesta, practică intensiv, aşa cum o arată întreaga presă românească o politică de alungare a românilor din Covasna şi Harghita. ... Duminica trecută însă autorităţile ucrainene şi- au dat arama pe faţă. Ele au interzis participarea la sărbătoarea de la Codrii Cosminului a unei delegaţii oficiale din România. Cum a reacţionat Preşedinţia în faţa acestei încălcări de către Kiev a prevederilor Tratatului? Cum au răspuns autorităţile de la Bucureşti acestui gest duşmnos al Kievului, în contradicţie flagrantă cu declaraţiile de prietenie făcute de către Leonid Kucima? În nici un fel. Preşedinţia României a tăcut. Iar noi românii, am mai înghiţit o găluşcă. ... Ar fi momentul ca mai marii de la Bucureşti să se deştepte. Să- şi dea seama că prin votul din Noiembrie 1996 şi- au asumat responsabilitatea de a apăra interesele naţionale ale României şi nu plăcerea de a fi lăudaţi de marile puteri pentru concesiile făcute unor ţări vecine, cu pile mai mari la cancelariile occidentale.
liviu2006.bloging.ro şi agendaneagra.freeblogit.com au fost desfiinţate, aşa că o să- mi salvez conţinutul pe un nor de unde o să refac blogul.
Publicat de la Un comentariu:

29_5.2 - Datele Comisiei Naţionale pentru Statistică sunt necruţătoare

21/3/2014 - Octombrie 1997 - 5.2- Datele Comisiei Nationale pentru Statistica
Octombrie 1997 – 5.2. - agenda neagra 1997- liviu2006.bloging.ro si agendaneagra.freeblogit.com
Site-urile nu mai găzduiesc gratuit bloguri.

Datele Comisiei Naţionale pentru Statistică sunt necruţătoare
Rata inflaţiei în 1997
Faţă de luna precedentă Faţă de Decembrie 1996
Ianuarie13,713,7
Februarie18,835,0
Martie30,776,5
Aprilie6,988,7
Mai4,396,7
Iunie2,3101,2
Iulie0,7102,6
August3,5109,8
Septembrie3,3116,7
Media lunară în perioada 1.I- 30.IX= 9,0
În luna Septembrie 1997, faţă de Septembrie 1996 producţia industrială s- a diminuat pe ansamblu cu 15,6%. Volumul de activitate a scăzut în aproape toate ramurile industriale, remarcându- se reduceri cu ≈ 70% la mijloace ale tehnicii de calcul şi de birou, cu mai mult de 50% la extracţia şi prepararea cărbunelui, cu circa 30% la maşini şi echipamente, chimie şi fibre sintetice, extracţia şi prepararea minereurilor metalifere etc. În consecinţă, realizările cumulate de la începutul anului sunt mai mici cu 3,5% faţă de perioada 1.01- 30.09.96 ... Comparativ cu 30.09.96 efectivele de animale au scăzut cu 24,4% la bovine, 26,8% la porcine şi 34,4% la ovine şi caprine. La gospodăriile populaţiei reducerea este mai mică de 2,8% la bovine, 1,7% la porcineşi 4,1% la ovine şi caprine. ... Faţă de salarii, care au crescut potrivit CNS cu 108,1% comparativ cu Septembrie 1996, preţurile mărfurilor alimentare au crescut cu peste 150%. Astfel, faţă de Septembrie 1996, la pâine majorarea preţurilor a fost de 155,5%, la legume- 189,8%, ulei, slănină, grăsimi- 142,2%, din care numai la uleiul comestibil- 155,1%. Nici carnea nu a scăpat de acest val, înregistrând creşteri de peste 160% din care la carnea de bovine- 160,5%, carnea de porcine- 165,9%, carnea de pasăre- 203,1%.

Publicat de la Un comentariu:

28_3.2 - Privatizare sau maraton?

12/2/2014 - Octombrie 1997 - 3.2.- Privatizare sau maraton?
Octombrie 1997 – 3.2. - agenda neagra 1997- liviu2006.bloging.ro si agendaneagra.freeblogit.com
Site-urile nu mai găzduiesc gratuit bloguri.

Privatizare sau maraton? – Ion Cristoiu
Noua vizită în România a lui PoulThomsen, reprezentantul FMI, se bucură de o atenţie deosebită din partea politicienilor şi a jurnaliştilor. ... Aplecându- mă asupra noii vizite a lui Poul Thomsen, n- aş vrea să stărui asupra incalificabilei atingeri a demnităţii noastre naţionale de atenţia exagerată pe care i- o dau cei de la putere. M- aş referi la un laitmotiv al declaraţiilor făcute de reprezentantul FMI pe parcursul şederii în România. Domnul funcţionar a criticat ceea ce a numit ritmul prea lent al privatizării. Din nemulţumirile mai mult sau mai puţin vizibile ale domniei sale s- a conturat o indicaţie dată guvernanţilor: accelerarea privatizării. Umilele mele cunoştinţe în domeniul economiei mă fac să rămân cu gura căscată în faţa unei asemenea porunci. Privatizarea înseamnă chiar şi pentru inteligenţa unui vizitiu, trecerea din proprietatea statului în proprietate particulară. Un asemenea proces nu se poate face decât prin vânzare. Ca să vinzi ceva- asta îşi dă seama oricine- trebuie să găseşti cumpărători. În aceste condiţii, sintagma accelerarea privatizării riscă să intre în antologia recordurilor în materie de absurditate. Cum să accelerezi privatizarea? Oricât de mult ai vrea să transpui în practică această indicaţie, întâmpini din start o dificultate majoră: aceea de a avea la dispoziţie persoane sau firme autohtone şi străine dispuse să cumpere. Din câte s- a văzut până acum, astfel de persoane nu se prea înghesuie să dea bani pe întreprinderile româneşti. Ce să înţelegem atunci din accelerarea privatizării? Indicaţia de a da pe nimic o avuţie pentru care au trudit generaţii de români? A striga în cele patru zări: veniţi să luaţi totul, fie şi pe gratis, ca să ne îndeplinim planul de privatizare? ... Mai puţin normală mi se pare atitudinea noii puteri faţă de indicaţia dată de Poul Thomsen. Deşi au cunoştinţă de faptul că procesul de privatizare e împiedicat de absenţa cumpărătorilor, noii guvernanţi n- au schiţat nici cea mai mică obiecţie la criticile aduse de funcţionarul FMI. Mai mult, ei şi- au luat angajamentul să accelereze privatizarea. Concepând astfel un proces complicat, reclamând mai mult decât oricare altul maximă seriozitate, ca un maraton popular.
Publicat de la Un comentariu:

27_31.1 - Sebastian, Eliade, Culianu

Octombrie 1997 – 31.1. - agenda neagra 1997- liviu2006.bloging.ro si agendaneagra.freeblogit.com
Site-urile nu mai găzduiesc gratuit bloguri.

Sebastian, Eliade, Culianu – Dan Petrescu
M- am încumetat pe la începutul verii, să formulez câteva obiecţii în revista „Timpul”, cu privire la editarea „Jurnalului lui Mihail Sebastian” în Editura Humanitas. ... Din articolul publicat în Frankfurter Allgemeine Zeitung de către Joseph Croitoru reiese că, urmând linia Culianu, eu m- aş erija în apărătorul cu orice preţ al reputaţiei politice a lui Mircea Eliade puternic şifonată în ochii publicului larg de revelaţiile cuprinse în Jurnalul lui Sebastian, şi chiar că aş întârzia nepermis de mult, ca editor, publicarea corespondenţei dintre Culianu şi Eliade, care ar fi intens, aşteptată de publicul nostru cititor (şi nu numai). ... iar eu, sunt categorisit, din pricina înrudirii cu familia Culianu, ca parte interesată, deci necreditabilă întru lămurirea lucrurilor. Precizez totuşi că nu aspir defel la onoarea de discipol al lui Culianu şi nici nu cred că am toate datele necesare ca să- mi fac din el in model, aşa cum s- a spus. Pe de altă parte, toată discuţia prezintă o latură foarte delicată, în măsura în care atinge problema antisemitismului- fireşte, cu privire la Eliade, în primul rând, dar, dugerează dl. Croitoru, şi cu privire la aceia ce şi- au asumat, într- un fel sau altul, moştenirea lui ori ascendenţa- i spirituală, precum Culianu şi eu însumi, mai ales după aceştia nu s- au delimitat de alunecările politice din tinereţe ale magistrului lor. Culianu, cred, n- a mai avut pur şi simplu timp ca s- o facă, iar eu, în afară de faptul că am scris o teză de licenţă despre proza zisă fantastică a lui Eliade, nu mă revendic în nici un fel de la „învăţătura” sau „modelul” Eliade. Mai mult, dacă dl. Croitoru ar fi avut răbdarea de a citi toate articolele mele din „Timpul”, ar fi văzut că, în contra lui Z. Ornea, de pildă, eu cred că episodul legionar al tinereţii lui Eliade n- a trecut fără să lase urme în opera sa. În rest, mă văd silit să declar că, pentru mine, antisemitismul n- are nici o semnificaţie, pentru că linia de fractură ce- mi determină simpatiile şi antipatiile nu trece în nici un caz prin determinaţii de tip rasial, etnic ori confesional. Cu alte cuvinte, cred că sunt mult mai preţioase însuşiri ca inteligenţa, educaţia, caracterul, iar acestea sunt egal distribuite la toate seminţiile pământului (la fel ca şi prostia, lichelismul şi alte tare curente). Cei ce gândesc altfel o fac pe riscul lor şi ei nu mă interesează- recunosc însă că îi privesc ca pe un soi de infirmi şi cred că trebuie trataţi de aceea cu anumite precauţii. Cum am mai spus, raţiunea de a fi a individului nu stă pentru mine în apartanenţa lui la vreo colectivitate, oricare ar fi ea, ci în el însuşi. Dincolo de acest nivel, începe tribalismul şi un miros de sânge întunecă orice judecată clară. ... Obiecţiile mele la Jurnalul lui Sebastian încă nu li s- a răspuns în mod convingător; în esenţă, reamintesc, că ele sunt două: nu avem de-a face, în ediţia de la Humanitas, 1996, cu întregul jurnal, iar notaţia de la data de 17 Decembrie 1937 (p. 133) mi se pare suspectă, adică, mai exact, interpolată, cel puţin în parte. Asupra celei dintâi obiecţii cred că nu mai este cazul să insist, din moment ce Leon Volovici (alcătuitorul prefaţei şi al notelor la Sebastian) recunoaşte într- un interviu cu Gabriela Adameşteanu „Nu e nici un secret că Sebastian a mai ţinut un jurnal ... În 1935, însă, probabil (sublinierea mea) după o pauză mai lungă, el începe un nou jurnal” („22” nr 27/8- 14 Iulie 1997 p.13). Se înţelege de aici că ediţia de la Humanitas reprezintă „noul jurnal”, care începe în mod cu totul arbitrar, la o dată nesemnificativă (12 Februarie 1935) şi care, după mine, nu cuprinde tocmai evenimentele cele mai importante din viaţa scriitorului, petrecute înainte de această dată (episodul „Criterion”, scandalul legat de prefaţa lui Nae Ionescu la „Două mii de ani”, eseul „Cum am devenit huligan”, care- i răspunde etc.). Nu avem, prin urmare, de- a face cu „publicarea integrală a jurnalului”, cum stă scris pe coperta a IV- a, decât dacă ne referim la cele nouă caiete reproduse, cu oarecari aproximaţii, de ediţia de la Humanitas. Chiar şi aşa însă, rezultă limpede din ”Menţiunile asupra ediţiei” redactate de Gabriela Omăt că nimeni n- a văzut de fapt, originalul celor nouă caiete. Aşadar, obiecţia mea nu e că „ediţia ar fi fost manipulată de editori”, cum spune dl. Joseph Croitoru, ci, aşa cum scriam în „Timpul”, că a fost „bricolată- probabil chiar înainte de editare”. Iar cât priveşte faptul că a existat o manipulare, nu văd cum altfel am califica folosirea unor pasaje din „Jurnalul” lui Sebastian încă din 1972, când nici vorbă nu era ca acest jurnal să se fi publicat, întru alcătuirea unui dosar împotriva lui Mircea Eliade.
Publicat de la Niciun comentariu:

26_29.1 - Să- i redăm primului ministru bărbăţia necesară

Octombrie 1997 – 29.1. - agenda neagra 1997- liviu2006.bloging.ro si agendaneagra.freeblogit.com
Site-urile nu mai găzduiesc gratuit bloguri

Să- i redăm primului ministru bărbăţia necesară – Ion Cristoiu
Emisiunea „Milionarii de la miezul nopţii” a pus în discuţie luni, 27 Octombrie 1997, mult fluturata chestiune a remanierii guvernamentale. ... Dovedind o înţelepciune care lipseşte clasei politice româneşti, telespectatorul a venit cu o soluţie egală, prin simplitate şi eficienţă, faimoasei tăieri a nodului gordian. Domnia sa ne- a reamintit că în ultimă instanţă cel îndreptăţit să se pronunţe în ce priveşte prestaţia fiecărui membru al cabinetului e însuşi primul- ministru. ... Şovăi să cred că mult anunţata remaniere, dacă se va petrece, va fi făcută potrivit acestei formule înţelepte propuse de telespectatorul nostru. ... Atrăgându- ne atenţia că Guvernul nu e o adunătură întâmplătoare de trimişi ai diferitelor partide, ci un echipaj condus de un căpitan, telespectatorul a avansat, fără să- şi dea seama, poate, o excepţională propunere pentru îmbunătăţirea radicală a activităţii guvernamentale. ... Sub acest semn, Victor Ciorbea n- are nici o putere. Ca premier, el ar trebui să ţină în mână (o mână de fier, fireşte) pe miniştrii din subordine. Practic însă, Victor Ciorbea îşi rezumă rolul la acela de a asculta diferitele puncte de vedere şi de a interveni în clipa când miniştrii sunt gata să- şi dea unul altuia cu genţile în cap. ... Mult mai bine ar fi dacă ei (liderii partidelor din coaliţia guvernamentală) ar lua în calcul- aşa cum arăta, la emisiunea „Milionarii de la miezul nopţii” Crin Antonescu, reprezentantul PNL- un acord prin care Victor Ciorbea să devină cu adevărat şeful echipei guvernamentale. Executivul s- ar transforma în maşinăria pe care o reclamă transpunerea în practică a programului de reformă dacă primului ministru i s- ar reda bărbăţia necesară. Bărbăţia de a- şi permite să bată cu pumnul în masă în clipa în care ar vedea că şedinţa de guvern riscă să se transforme într- o şedinţă de cenaclu.

Imaginaţia populara – Tudor Octavian
Undeva, în liziera unei păduri din Nordul Moldovei, o „judeţeană de partid” a construit, prin anii '80, o cabană, căreia i s- a spus „Canton apicol”. Doar nu era să i se zică tractir PCR sau casă de curve! Aici, de sărbători, dar şi la mijloc de săptămână, roiuri de activişti se ascundeau să bâzâie la dulce, împreună cu albinuţele şi trântorii. ... Dispărând orânduirea, cabana a stat o vreme pustie, apoi a fost cumpărată de un străin. Nu de un străin din străinătate, ci de un străin de loc. ... În lunile însorite de vară, nevasta şi fata strănului vin cu maşina să se prăjească la soare şi să culeagă ciuperci. Imaginaţia populară a răspândit rapid vestea că „fetele străinului merg despuiate”. ... Fiindcă aşa e imaginaţia populară: e suficient să dea de un fagure şi se sporeşte ca mierea în cantonul apicol. O lăcrămaţie, trimisă poliţiei de popă, incrimina Sodome şi Gomore, aşa cum îi fuseseră relatate de babe la spovedanie. Adică, o apocalipsă locală cu nimfe şi satiri în codrii sacri ai patriei.
Publicat de la Un comentariu:
Abonați-vă la: Postări (Atom)